Adrian Cursaru, Adrian N. Cursaru and Ştefan Cristea
REZUMAT
Obiective. Spacerele de ciment mobile au fost descrise pentru a prezerva funcţia articulară, facilitând astfel recuperarea post-revizie a pacienţilor cu infecţii periprotetice. Avantajele manufacturării intraoperatorii a spacerelor sunt reprezentate de adaptarea corectă a dimensiunii şi selectării antibioticului, cât şi de costul redus. Scopul studiului este de a urmării eficacitatea spacerelor de ciment articulate manufacturate cu impregnare de antibiotic în tratamentul infecţiilor periprotetice de genunchi.
Material şi metode. Studiu retrospectiv în care au fost incluşi pacienţii internaţi şi diagnosticaţi cu infecţie periprotetică de genunchi pe o perioadă de 7 ani (2006-2012). Au fost diagnosticaţi 21 pacienţi cu artroplastii septice de genunchi (2,1%). Am inclus în studiu atât pacienţii cu infecţii precoce (5 pacienţi), cât şi pacienţii cu infecţii tardive (16 pacienţi). Trei pacienţi din cei cinci cu infecţie periprotetică precoce s-au asanat prin debridare şi antibioterapie cu păstrarea implantului, iar în două cazuri a fost necesară ablaţia protezei şi montarea unui spacer mobil manufacturat. Din cele 16 cazuri de infecţie tardivă, două cazuri au fost finalizate cu artrodeză, iar în celelalte cazuri s-a practicat ablaţia protezei cu montarea uni spacer mobil manufacturat cu încărcare antibiotică. Procedeul chirurgical a constat în debridare, îndepărtarea tuturor componentelor implantului şi cimentului, apoi manufacturarea cu încărcarea spacerelor de ciment mobile cu antibiotic conform antibiogramei.
Rezultate. Pacienţii au fost urmăriţi de la momentul intervenţiei de asanare cu ablaţia protezei până la momentul implantarii protezei de revizie. Rata pacienţilor vindecaţi a fost de 85,7% (14 cazuri), 2 pacienţi având probele de laborator încă modificate. Media urmăririi postrevizie a fost de 2,3 ani (între 1 şi 3 ani). Din cei 16 pacienţi trataţi cu spacer mobil manufacturat, 10 au fost femei şi 6 bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 62-76 ani, media fiind de 68,6. Intervalul scurs de la momentul artroplastiei primare până la apariţia fenomenului septic a fost în medie de 1,2 ani (între 14 zile şi 3 ani). Diagnosticul de infecţie a fost pus pe următoarele criterii: markeri inflamatori (leucocite, VSH, proteină C reactivă – atât calitativ, cât şi cantitativ, fibrinogen), cultura din lichidul de puncţie. Cantitatea de ciment necesară manufacturării intraoperatorii a spacerelor a fost în 14 cazuri de 3 plicuri, iar în 2 cazuri numai 2 plicuri (cu un cost mediu necesar manufacturării spacerului de 50 de euro). Antibioticul folosit pentru încărcarea cimentului a fost gentamicină 2,5% (10 cazuri) şi vancomicină (6 cazuri), şi asocierea acestora cu cefuroxim pulbere (3 cazuri), fiind utilizate conform antibiogramei. Cantitatea de vancomicină a fost de 2 până la maximum 4 grame per 40 g de pulbere de ciment.
Concluzii. Spacerele manufacturate intraoperator impregnate cu antibiotic reprezintă o abordare de încredere în managementului tratamentului artroplastiilor septice de genunchi, iar costul realizării acestora este scăzut în comparaţie cu spacerele prefabricate. Manufacturarea spacerelor nu reprezintă o tehnică laborioasă, iar, spre deosebire de cele prefabricate, pot fi realizate pe o mărime corect adaptată. Antibioticul folosit pentru încărcarea spacerului respectă rezultatul antibiogramei.
Cuvinte cheie: spacer, proteză de genunchi, revizie, infecţie
Full text | PDF
