Maria Daniela Tănăsescu, Mihai Ovidiu Comşa, Alexandru Minca, Alexandru Cristian Diaconescu, Gabriel Cosmin Balcangiu-Stroescu, Silviu Colomei and Dorin Ionescu

REZUMAT

Ideea că gradul hipertensiunii arteriale (HTA) este predictor de leziune de OGT şi are valoare prognostică este larg răspândită şi bine dovedită, dar ipoteza că variabilitatea TA (VTA) are aceeaşi relevanţă este de
dată recentă. Studiul de faţă îşi propune analiza relaţiei dintre VTA determinată prin MATA şi afectarea arterială măsurată prin velocitatea undei pulsului (PWV) în cazul unui grup de pacienţi nou diagnosticaţi cu HTA pornind de la ipoteza corelării VTA cu afectarea vasculară. Studiul a înrolat 60 de subiecţi recent diagnosticaţi cu HTA şi netrataţi. Evaluarea a inclus anamneza, datele demografice, stilul de viaţă, antecedente heredocolaterale (AHC) de HTA, examinarea fizică, tratamentele cronice curente. Toţi subiecţii au foşti supuşi MATA şi li s-a recoltat un set de analize de sânge (creatinina serică, colesterolul total, glicemia şi acidul uric). S-a calculat deviaţia standard (DS), coeficientul de variaţie (CV), excursia tensională (E) pentru TA sistolică (s), TA diastolică (d), TA s diurnă, TA d diurnă, TA s nocturnă şi TA d nocturnă. Subiecţii au fost divizaţi ulterior în quartile ale variabilităţii TA s, d, TA s diurne, d diurne, s nocturne şi d nocturne. Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor a fost de 60,56 +/- 6,76 ani, 43,33% au fost bărbaţi, 66,66% au AHC de HT. Colesterolul mediu a fost 186,8 +/- 45,20 mg/dl, creatinina medie 1,08 +/- 0,21 mg/dl, media acidului uric a fost de 5,14 +/- 1,33 mg/dl. Media PWV a fost 89,48 +/- 4,66 cm/s. PWV este semnificativ diferită statistic între quatrilele DS a TAs n, CV a TA s n şi V TA s nocturne. De asemenea PWV este diferită între quartilele E TA s şi CV a TA s. În regresia lineară semnificaţie statistică s-a obţinut pentru colesterolul total, E TA s nocturnă, CV a TA s nocturnă şi V TA s nocturnă. În regresia multilineară obţinută după excluderea variabilelor independente cu colinearitate mare (CV a TA s nocturne) am obţinut semnificaţie statistică pentru colesterol şi V TA s nocturne. Datele obţinute pentru colesterol vin să întărească datele din literatură că valoarea crescută a colesterolului este un determinant major al rigidităţii arteriale.

Cuvinte cheie: velocitatea undei pulsului, variabilitatea tensiunii arteriale

Full text | PDF

Alexandra Limbău, Alexandru Ciprian Boţocan, Alexandru Cristian Diaconescu, Alexandru Minca, Cezara Vicol, Dorin Ionescu, Mădălina Frântu, Marcel Pălămar, Maria Daniela Tănăsescu and Mihai Ovidiu Comşa

REZUMAT

Obiective. Stenoza de arteră renală, ca principală cauză de hipertensiune reno-vasculară, are ca principal mecanism etiologic procesul aterosclerotic localizat la nivelul arterelor de calibru crescut, tranducându-se
clinic în hipertensiune rezistentă la tratament, cu afectare în diferite grade de severitate a funcţiei renale. Prezentul articol îşi propune să aducă în prim plan existenţa unui caz care a dezvoltat stenoză de arteră renală, iniţial pe rinichiul stâng, ca 12 ani mai târziu să se constituie şi pe rinichiul drept.
Material şi metodă. Pacienta din caz este diagnosticată iniţial la vârsta de 48 de ani cu ocluzie completă de arteră renală stângă, pentru care se practică nefrectomie, artera contralaterală fiind indemnă. La interval de 12 ani dezvoltă stenoză de arteră renală şi pe rinichiul restant drept, care este tratată prin angioplastie cu stent.
Rezultate. Postoperator, evoluţia pacientei este optimă, valorile biochimice ameliorându-se, concomitent cu valoarea tensiunii arteriale.
Discuţii. Probabilitatea ca, în momentul diagnosticului unei stenoze de arteră renală cu evoluţie progresivă până la ocluzie de cauză aterosclerotică, artera contralaterală să fie indemnă, atât ecografic cât şi angiografic, iar ulterior să dezvolte stenoză, este minimă. Până la momentul de faţă, în literatura de specialitate nu s-a raportat un caz similar.
Concluzii. În cazul pacienţilor, care au prezentat stenoză de arteră renală de cauză ateromatoasă pe una singură dintre artere, se impune monitorizarea permanentă, datorită riscului de dezvoltare a aceleiaşi patologii pe vasul contraleteral.

Cuvinte cheie: stenoză de arteră renală, hipertensiune renovasculară, nefrectomie, hipertensiune malignă, ateroscleroză, angiografie renală, angioplastie, stent

Full text | PDF