Alexandru Scafa-Udrişte, Oana Tăutu, Carmen Zaharescu, Vlad BĂTĂILĂ, G.P. Tatu-Chiţoiu and Maria DOROBANTU

REZUMAT

Strategia terapeutică la pacientul cu infarct miocardic acut după externarea din spital implică o complexitate de măsuri terapeutice şi de recomandări, de a căror complianţă depinde prognosticul pacientului pe termen mediu şi lung. Un element determinant în acest proces îl reprezintă încrederea pacientului în medicul curant, prin medic curant înţelegând cel care îi stabileşte şi eventual modifică tratamentul şi hotărăşte schema de analize şi investigaţii ulterioare. Acest proces este unul dinamic, statusul unui pacient ce a suferit un eveniment coronarian acut se poate modifica oricând în cursul evoluţiei, mai ales în condiţiile patologiei asociate. Pacientul are posibilitatea de a fi consultat mai mulţi doctori, strategia terapeutică fiind stabilită în final fie de un cardiolog (de spital sau de policlinică), fie de medicul de familie, fie de o echipă formată de medic cardiolog şi medicul de familie. Cel care ştie însă cel mai bine acest lucru este pacientul. Astfel acest studiu i se adresează exclusiv (fiind de tip chestionar), răspunsurile pacienţilor fiind baza discuţiilor ulterioare. Acest gen de studiu, cel puţin la nivelul pacienţilor cu STEMI în antecedente, nu a mai fost realizat în ţara noastră. În acest context, urmărind recomandările de ghid în ceea ce priveşte monitorizarea, recuperarea şi calitatea vieţii pacientului cu STEMI, rezultatele cele mai bune sunt obţinute atunci când strategia terapeutică este stabilită de o echipă dintre medicul cardiolog şi medicul de medicină de familie.

Cuvinte cheie: infarct miocardic, complianţă, programe de reabilitare cardiacă

Full text | PDF