Grigore Buşoi

La 13 aprilie 1935, un ţipăt de întâmpinare al unui univers originar de respiraţie se aude la Burdusaci, sat din mijlocul Moldovei, într-o familie de înaltă preţuire autohtonă: tata – preot, mama – învăţătoare. Şi copilul, primind o dublă aprobare pentru viaţă de la iluştrii săi strămoşi pe linie paternă şi maternă, s-a numit Dada. Şi a crescut, şi a crescut până s-a împlinit ajungând la sărbătoritul de azi, scriitorul şi medicul profesor universitar, un lampadofor la o ştafetă de 80 de făclii anual rotitor-rostitoare. În ceea ce mă priveşte, apropriindu-mă cu sfială de personalitatea iubitului nostru profesor şi coleg mai mare, simt nevoia, cu mijloace proprii măsurate, să-l încadrez în tumultul vieţii intelectuale româneşti de azi.

Full text | PDF