Articole semnate de acelasi autor in Revista Medicala Romana:

Riscurile automedicatiei la copii

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 3, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.

Felicia Drăgan, Ilona Katalin Fodor and Valeriu V. Lupu

REZUMAT

Conform unor statistici din industria farmaceutică, reiese că 73% dintre români îşi administrează singuri medicamente, adică apelează la automedicaţie. Motivele pentru care se recurge la acest procedeu sunt: neîncrederea în medic, lipsa timpului sau a unei educaţii sanitare şi familiale. Automedicaţia poate avea consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei, mai ales dacă copiii sunt „automedicaţi“ prin administrarea de medicamente de către părinţi fără un consult medical de specialitate. Studiul de faţă prezintă riscurile automedicaţiei la copii, în contextul în care jumătate dintre părinţii intervievaţi au administrat medicamente copiilor fără a merge în prealabil la un consult medical şi fără a conştientiza pe deplin riscurile la care îi supun pe copii.

Cuvinte cheie: medicamente, consult medical, automedicaţie, riscuri

Full text | PDF

Felicia Drăgan

Reducerea afectiunilor hepatice prin administrarea salicinei in tratamentul durerii

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Felicia Drăgan, Ilona Katalin Fodor, Oana Viola Bădulescu, Sebastian Nemeth and Valeriu V. Lupu

REZUMAT

Durerea este un fenomen global, care comportă două aspecte esenţiale şi distincte, perceperea şi reacţia la durere. Antiinflamatoarele nesteroidiene inhibă formarea de prostaglandine care sunt mediatori proinflamatori, prin inhibarea neselectivă a enzimelor ciclooxigenaze atât COX1, cât şi COX2 care au rol în propagarea durerii şi aderării plachetare. S-a dovedit că toate substanţele AINS perturbă sinteza de prostaglandine şi inhibă şi proprietăţile de echilibrare şi de protecţie a ciclooxigenazelor cu riscul apariţiei unor leziuni pe mai multe organe interne importante însoţite de hemoragii, afecţiuni hepatice, reacţii de tip anafilactoid, bronhoconstricţie. Administrarea extractelor naturale de salicină poate să reducă senzaţia de durere din cauza efectului antiinflamator şi analgezic fără a fi răspunzătoare de efectele secundare caracteristice AINS.

Cuvinte cheie: salicina, AINS, durere, ciclooxigenaze, hemoragie, afecţiuni hepatice

Full text | PDF

Felicia Drăgan

ASPECTE CLINICE SI TERAPEUTICE IN DIAREEA ASOCIATA ANTIBIOTICELOR

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 1, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Ancuţa Ignat, Irina Manuela Mucenica, Andrada Druică, Oana Tatiana Miron, Letiţia Doina Duceac, Felicia Drăgan, Vasile Valeriu Lupu, Brânduşa Alina Petre and Marin Burlea

REZUMAT

Diareea asociată antibioticelor (DAA) apare adesea la populaţia pediatrică deoarece antibioticele sunt frecvent prescrise pentru infecţiile specifice copilului. DAA poate apărea între 2 ore şi 2 luni de la consumul de antibiotice, fiind definită prin apariţia a cel puţin 3 scaune semiconsistente pentru cel puţin 2 zile consecutive. Factorii de risc cei mai frecvent incriminaţi pentru DAA sunt vârsta fragedă (sub 6 ani) şi tipul de antibiotic utilizat. Printre antibioticele ce asociază diaree se enumeră: amoxicilină/acid clavulanic, cefalosporine, macrolide, trimetoprim-sufametoxazol şi penicilinele G şi V. Ca urmare a alterării microflorei intestinale indusă de consumul de antibiotice, apare cel mai comun mecanism de acţiune al DAA, respectiv creşterea microorganismelor patogene, în special Clostridium difficile. Simptomatologia poate varia de la o formă uşoară doar cu prezenţa scaunelor apoase până la forme severe de colită pseudomembranoasă cu dureri abdominale, inflamaţie locală şi sistemică, apărute în contextul administrării de antibiotic. Adesea DAA răspunde favorabil la întreruperea sau schimbarea antibioticului, dar în cazul infecţiei cu Clostridium difficile este necesar tratamentul oral cu Metronidazol sau Vancomicină. Probioticele sunt tot mai mult folosite în prevenţia şi tratarea DAA la copil.

Cuvinte cheie: diareea asociată antibioticelor, copil, Clostridium difficile, probiotice

Full text | PDF