Articole semnate de acelasi autor in Revista Medicala Romana:

Riscurile automedicatiei la copii

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 3, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.

Felicia Drăgan, Ilona Katalin Fodor and Valeriu V. Lupu

REZUMAT

Conform unor statistici din industria farmaceutică, reiese că 73% dintre români îşi administrează singuri medicamente, adică apelează la automedicaţie. Motivele pentru care se recurge la acest procedeu sunt: neîncrederea în medic, lipsa timpului sau a unei educaţii sanitare şi familiale. Automedicaţia poate avea consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei, mai ales dacă copiii sunt „automedicaţi“ prin administrarea de medicamente de către părinţi fără un consult medical de specialitate. Studiul de faţă prezintă riscurile automedicaţiei la copii, în contextul în care jumătate dintre părinţii intervievaţi au administrat medicamente copiilor fără a merge în prealabil la un consult medical şi fără a conştientiza pe deplin riscurile la care îi supun pe copii.

Cuvinte cheie: medicamente, consult medical, automedicaţie, riscuri

Full text | PDF

Felicia Drăgan

Reducerea afectiunilor hepatice prin administrarea salicinei in tratamentul durerii

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Felicia Drăgan, Ilona Katalin Fodor, Oana Viola Bădulescu, Sebastian Nemeth and Valeriu V. Lupu

REZUMAT

Durerea este un fenomen global, care comportă două aspecte esenţiale şi distincte, perceperea şi reacţia la durere. Antiinflamatoarele nesteroidiene inhibă formarea de prostaglandine care sunt mediatori proinflamatori, prin inhibarea neselectivă a enzimelor ciclooxigenaze atât COX1, cât şi COX2 care au rol în propagarea durerii şi aderării plachetare. S-a dovedit că toate substanţele AINS perturbă sinteza de prostaglandine şi inhibă şi proprietăţile de echilibrare şi de protecţie a ciclooxigenazelor cu riscul apariţiei unor leziuni pe mai multe organe interne importante însoţite de hemoragii, afecţiuni hepatice, reacţii de tip anafilactoid, bronhoconstricţie. Administrarea extractelor naturale de salicină poate să reducă senzaţia de durere din cauza efectului antiinflamator şi analgezic fără a fi răspunzătoare de efectele secundare caracteristice AINS.

Cuvinte cheie: salicina, AINS, durere, ciclooxigenaze, hemoragie, afecţiuni hepatice

Full text | PDF

Felicia Drăgan

COINFECTIA AMIGDALIANA VIRALA SI BACTERIANA. PREZENTARE DE CAZ

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXII, Nr. 4, An 2015

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Gabriela Păduraru, Andrada Druică, Irina Manuela Mucenica, Mirabela Subotnicu, Bogdan Rotaru, Valeriu V. Lupu, Marin Burlea and Ancuţa Ignat

REZUMAT

Amigdalita acută este o infecţie a amigdalelor cauzată de unul sau mai multe tipuri de bacterii sau virusuri.

Autorii descriu un caz de angină pultacee, întâlnită la o fetiţă în vârstă de 8 ani, la care s-a identificat streptococul beta-hemolitic de grup A în exsudatul faringian şi Staphylococcus aureus meticilino-sensibil, în exsudatul nazal, alături de anticorpii de tip Ig M a virusului Epstein-Barr. Incidenţa mononucleozei infecţioase concomitent cu prezenţa streptococului beta-hemolitic de grup A (GABHS) sau a Staphylococcus aureus meticilino-sensibil este mult mai redusă, dar nu excepţională, reprezentând complicaţii ale mononucleozei in fecţioase. Excepţională este asocierea acestor bacterii în cadrul mononucleozei infecţioase.

Prin urmare, ne aflăm în faţa unei infecţii posibil iniţial virală, cu suprainfecţie bacteriană secundară. În cazuri ca acesta, în urma asocierii celor două infecţii bacteriene, tratamentul se recomandă a fi antibiotic, pentru a preveni apariţia complicaţiilor, în special cele postreptococice care pot apărea după o infecţie streptococică netratată.

Cuvinte cheie: coinfecţie virală şi bacteriană, angină pultacee, tratament antibiotic

Full text | PDF