Victoria Melnicov, Maria-Irina Ionescu, Crina Julieta Sinescu, Ştefan Dumitrache-Rujinski and Bogdan Miron Alexandru

REZUMAT 

Introducere. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) este cea mai frecventă afecţiune în cadrul tulburărilor respiratorii în timpul somnului şi determină multiple fragmentări ale somnului, asociindu-se cu somnolenţă diurnă excesivă. Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o importantă cauză de deces la nivel mondial şi cauza principală a dizabilităţii pe termen lung. În studiul de faţă doresc să evidenţiez îmbunătăţirea calităţii vieţii la pacienţii cu sindrom de apnee în somn şi accident vascular cerebral care urmează terapie cu presiune pozitivă continuă (CPAP), comparativ cu cei care au refuzat acest tratament.
Material şi metodă. Am efectuat un studiu pe 262 de pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 83 de ani, internaţi în Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ şi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, în perioada 01.01.2014 – 25.05.2015, şi diagnosticaţi cu sindrom de apnee în somn de tip obstructiv, aflaţi sau nu în tratament cu CPAP, 12 dintre aceşti pacienţi având în antecedente un accident vascular cerebral.
Rezultate. Toţi pacienţii cu accident vascular cerebral, aflaţi sau nu în tratament cu CPAP, au fost rugaţi să completeze chestionarul de calitate a vieţii SF-36. În grupul pacienţilor care au urmat tratament CPAP s-a observat o ameliorare a calităţii vieţii.
Concluzii. Datele disponibile până în prezent arată că SASO poate fi factor de risc predispozant pentru accidentul vascular cerebral. Încă nu există ghiduri care să precizeze dacă pacienţii cu accident vascular cerebral ar trebui să fie investigaţi de rutină pentru prezenţa SASO.

Cuvinte cheie: apnee în somn, accident vascular cerebral, sf-36

Full text | PDF

Victoria GROSU and Victoria Melnicov

REZUMAT 

În prezent se consideră că hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre patologiile cele mai răspândite ale sistemului cardiovascular şi unul dintre factorii de risc al aterosclerozei şi a disfuncţiilor cronice ale miocardului. Hipertensiunea arterială esenţială este însoţită de tulburări metabolice, hipercatecolaminemie, hipertrigliceridemie, hiperinsulinemie, depozitare excesivă a lipidelor în adipocite la obezi precum şi de alţi factori. Pentru aprecierea gradului şi al prognosticului hipertensiunii arteriale, este foarte important de utilizat diagnosticul precoce, în primul rând al semnelor de remodelare ale inimii, ale modificărilor metabolice şi neurohormonale, precum şi ale modificărilor în peretele arterial.
Obiectivele investigaţionale. Evaluarea biomarkerilor neurohormonali în diagnosticul hipertensiunii arteriale la adolescenţi.
Material şi metode. În lucrare a fost estimat un studiu al parametrilor hemodinamici şi al biomarkerilor neurohormonali la 137 de copii examinaţi clinico-paraclinic, care au fost divizaţi în 2 grupe: 1 grup a inclus 52 de bolnavi cu insuficienţă cardiacă cronică secundară hipertensiunii arteriale şi al doilea grup a inclus 85 de copii sănătoşi.
Rezultatele obţinute. Modificările ecocardiografice la pacienţii cu HTA au notat semne de hipertrofie a ventriculului stâng (VS) şi a septului interventricular (SIV), modificări ale FEVS, FSVS. Determinarea testelor speciale biochimice cu aprecierea biomarkerilor catecolaminelor la bolnavii cu insuficienţă cardiacă cronică secundară hipertensiunii arteriale a confirmat o majorare statistic semnificativă a conţinutului seric a epinefrinei faţă de lotul martor (p<0,001), precum şi a norepinefrinei serice concludentă în raport cu martorul (p<0,05). A fost identificat un nivel sporit al catecoaminelor în urină cu semnificaţie faţă de lotul martor (p<0,001) cu menţinerea nivelului sporit concentraţional în mediile biologice în dinamica terapiei.
Concluzie. În baza studiului clinic efectuat s-a constatat că în insuficienţa cardiacă cronică se dezvoltă procese de hipoxie şi ischemie a miocardului, care declanşează modificări esenţiale ale parametrilor hemodinamci şi biomarkerilor metabolici şi neurohormonali.

Cuvinte cheie: hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, biomarkeri neurohormonali, hipertrofia miocardului ventriculului stâng

Full text | PDF