Ioan Bradu Iamandescu

Latest posts by Ioan Bradu Iamandescu (see all)

Studiu comparativ privind beneficiile sedintelor de psihoterapie integrativa asupra pacientilor coronarieni cu anxietate si depresie - 01/03/2017
Contributii la selectia pieselor muzicale destinate muzicoterapiei la bolnavii hipertensivi si coronarieni - 17/11/2016
Evaluarea si activarea resurselor antidistres la personalul ATI – premisa a profilaxiei sindromului Burnout - 05/09/2016

Articole semnate de acelasi autor in Revista Medicala Romana:

Studiu comparativ privind beneficiile sedintelor de psihoterapie integrativa asupra pacientilor coronarieni cu anxietate si depresie

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 4, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

The published medical research literature is a global public good. Medical journal editors have a social responsibility to promote global health by publishing, whenever possible, research that furthers health worldwide.

Rodica Mitrea, Ioan Bradu Iamandescu and Luana Cezara Tudor

REZUMAT

Bolile cardiovasculare reprezintă astăzi, o problemă foarte importantă în studiul sănătăţii umane. Dorind să preîntâmpinăm influenţa negativă pe care o au aceste afecţiuni asupra vieţii noastre, am realizat studiul de faţă. Studiul nostru îşi propune să se implice într-un sens psihomedical în comportamentul bolnavului cardiac, influenţat negativ, pe de-o parte de societatea contemporană prin stilul de viaţă alert, pe care ni-l impune iar pe de altă parte de prezenţa anxietăţii şi depresiei, întâlnite de cele mai multe ori în tabloul clinic al pacienţilor cardiaci.
Obiective. Introducerea şedinţelor de psihoterapie în programul de tratament, la bolnavii coronarieni cu anxietate şi depresie şi observarea interrelaţiilor ce apar, înainte şi după efectuarea şedinţelor de psihoterapie.
Materiale şi metodă. Studiul s-a realizat pe un eşantion format din 62 de persoane cu afecţiuni cardiovasculare, cu anxietate şi depresie. Utilizarea chestionarelor: Beck pentru depresie şi Hamiltom pentru anxietate. S-au realizat 20 de şedinţe de psihoterapie integrativă, adecvate pentru fiecare pacient, deoarece aceeaşi boală poate fi trăită diferit, în funcţie de reactivitatea psihologică şi biologică a pacientului.
Rezultate. Datele obţinute în urma programului de terapie propus au fost reprezentate în grafice şi analizate statistic. Se constată rolul pozitiv al psihoterapiei.
Discuţii. Şedinţele de psihoterapie in afecţiunile cardiovasculare au un rol benefic, mai ales in faza uşoară şi medie a anxietăţii şi depresiei.

Cuvinte cheie: accident vascular cerebral, demografie, recuperare

Full text | PDF

Rodica Mitrea

Contributii la selectia pieselor muzicale destinate muzicoterapiei la bolnavii hipertensivi si coronarieni

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 3, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Alexandru Chiţu and Ioan Bradu Iamandescu

REZUMAT

Într-o tentativă de selecţie a pieselor muzicale destinate muzicoterapiei la bolnavii coronarieni şi hipertensivi, autorii au încercat să evalueze predilecţia acestor bolnavi pentru o muzică cu un tempo rapid care este contraindicat din cauza activării tonusului simpatic cu efect hipertensor şi de creştere a consumului de oxigen miocardic.
Preferinţele pentru tempo-ul rapid sau lent al muzicii au fost evaluate la 200 de subiecţi (patru loturi de bolnavi: hipertensivi, coronarieni, non-cardiaci + un lot de control de subiecţi sănătoşi). Atractivitatea muzicii pentru subiecţii investigaţi a fost analizată prin acordarea unor note de la 1 la 10 celor 6 cupluri de piese muzicale audiate (rapide vs. lente).
Prelucrarea statistică a diferenţelor dintre mediile celor 4 loturi a evidenţiat preferinţele semnificativ crescute pentru muzica rapidă la lotul de coronarieni (p<0,01) şi hipertensivi (p<0,05). Autorii opinează pentru consilierea acestor bolnavi cardiaci să asculte predominant muzica clasică lentă (în special barocă, cu efecte relaxante majore în plan psihologic, dar şi având efect de scădere a hipertoniei simpatice).

Cuvinte cheie: muzicoterapie receptivă, selecţia pieselor muzicale, hipertensiune arterială, boală cardiacă ischemică

Full text | PDF

Alexandru Chiţu

Evaluarea si activarea resurselor antidistres la personalul ATI – premisa a profilaxiei sindromului Burnout

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 2, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Rodica Eugenia Sirghie and Ioan Bradu Iamandescu

REZUMAT

După o analiză a contextului psihosocial de apariţie a stresului profesional şi a sindromului de apariţie a stresului profesional la personalul ATI, autorii propun un program antistres ale căror puncte de aplicaţie sunt reprezentate de:
1. reducerea acţiunii stresorilor cauzali specifici mediului ATI (cu focalizare pe ameliorarea condiţiilor nefavorabile de muncă, dar şi pe diminuarea controlată a impactului emoţional negativ, prin consiliere psihologică şi eventuală psihoterapie, inclusiv prin realizarea unui climat de susţinere colegială reciprocă);
2. realizarea unei riguroase recuperări psihice şi fizice, având în vedere fixarea ca obiective personale: asigurarea nevoilor psihologice bazale (de afiliere, securitate pe termen lung şi noutate a experienţei) (Linton) şi realizarea unui raport optim între nivelul de aspiraţii şi cel de posibilităţi. Acolo unde resursele personale şi suportul social – absolut necesar – nu sunt suficiente, mai ales când au apărut deja primele semne de SBO, apare oportună aplicarea psihoterapiei, în special cognitiv-comportamentală şi, pe viitor, Well Being Psychoterapy. Dacă avalanşa de stresuri psihice în activitatea personalului ATI nu poate fi decât diminuată – apariţia SBO poate fi împiedicată atunci când, începând cu examenul psihologic la intrarea în specialitatea ATI, vor fi întreprinse măsuri profilactice (recuperatorii), între care şi programul propus de noi.

Cuvinte cheie: stres profesional, ATI, sindrom Burnout, recuperare

Full text | PDF

Rodica Eugenia Sirghie

RECENZIE DE CARTE

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXIII, Nr. 1, An 2016

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Ioan Bradu Iamandescu

REZUMAT

La sfârşitul anului 2015 a apărut, la editura Tritonic, o remarcabilă lucrare a doamnei lector universitar doctor în psihologie Cătălina Roşca, intitulată „Liderul transformaţional carismatic. Competenţe emoţionale şi valori“. După cum ne anunţă titlul, avem în faţă un veritabil tratat dedicat liderilor din variatele domenii ale vieţii sociale, profesionale şi politice, cărora li se oferă posibilitatea de a folosi datele expuse în carte spre a căpăta acea dimensiune a personalităţii care condiţionează eficienţa acţiunilor sale în plan relaţional – inclusiv de atragere a membrilor grupului pe care îl conduce – carisma.

Full text | PDF

Ioan Bradu Iamandescu

AUTORECENZIE – PSIHOCARDIOLOGIE

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXII, Nr. 4, An 2015

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

În luna octombrie a acestui an a apărut la Editura All o monografie ce tratează un domeniu de interferenţă a psihosomaticii cu cardiologia, PSIHOCARDIOLOGIA, sub coordonarea Prof. Dr. I.B. Iamandescu şi a Prof. Dr. Crina Julieta Sinescu. Cartea – elaborată de un colectiv de medici şi psihologi, în marea lor majoritate doctori în medicină sau psihologie (unii având şi grade universitare) – scoate la lumină o latură mai puţin cunoscută (deşi sub înţeleasă) a actului medical, prestat de către medicii de Medicina Familiei, internişti şi cardiologi, în beneficiul bolnavilor cardiaci. Este vorba de componenta psihosocială a bolilor cardiovasculare (BCV), boli care constituie principalele cauze de mortalitate în epoca noastră şi pentru al căror tratament – marcat de progrese spectaculoase în ultimele decenii – se alocă importante resurse bugetare.

Full text | PDF

Ioan Bradu Iamandescu

CONSONANTIST PSYCHOSOMATICS

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Ioan Bradu Iamandescu

Doctorul Nicolae Popescu, medic primar de Medicină de Familie – cu preocupări ştiinţifice în do meniul psihosomaticii, încununate printr-o teză de doctorat având ca temă factorii psihosociali de risc pentru sănătate, specifici activităţii poliţiştilor de frontieră – a editat alături de fiul său, de asemenea medic chirurg, dr. Grigore-Alexandru Popescu, o carte semnal, de mici dimensiuni, cu privire la un mare medic savant român, încă insuficient cunoscut în patria noastră, dar şi în străinătate.

Full text | PDF

Ioan Bradu Iamandescu

FACTORI BIO-PSIHO-SOCIALI CU RISC PROFESIONAL LA PERSONALUL DIN UNITATILE DE ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA

REVISTA MEDICALA ROMANA - Romanian Medical Journal, Vol. LXII, Nr. 3, An 2015

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Rodica Eugenia Sirghie and Ioan Bradu Iamandescu

REZUMAT

Stresul ocupaţional afectează, în rândul corpului medical, practicienii unor specialităţi precum neurochirurgia, oncologia, medicina de urgenţă etc. şi în special personalul din unităţile ATI. Datele din literatură referitoare la această categorie profesională semnalează frecvenţa crescută a sindromului burn-out ca primă etapă a unui şir de tulburări de ordin comportamental, psihosomatic şi psihiatric.

Distresul zilnic apărut la personalul medical (medici şi asistente din ATI) este datorat „presiunii ocupaţionale“ care cumulează efectele unor stresori specifici acestei profesii: suprasolicitarea (munca intensă şi prelungită peste program), consumul emoţional (bolnavi la limita supravieţuirii, reacţii severe la medicaţia administrată, riscul contaminării etc.) şi o serie de disfuncţii relaţionale.

Aceşti factori psihosociali generatori de distres nu sunt compensaţi suficient în intervalul de recuperare şi, mai ales, acţionează agravant asupra unor personalităţi fragile predispuse la anxietate, depresie şi patologie psihosomatică. După prezentarea trăsăturilor principale ale sindromului burn-out, autorii sintetizează factorii cauzali ai acestui sindrom specifici unităţilor de ATI şi sugerează importanţa/necesitatea unei selecţii profesionale de ordin psihodiagnostic la viitorii specialişti ATI.

Cuvinte cheie: stres profesional, sindrom burn-out, ATI, anxietate, depresie

Full text | PDF

Rodica Eugenia Sirghie

OSTILITATEA, FURIA (INTERIORIZARE, RUMINATIE) SI AGRESIVITATEA – FACTORI DE RISC MAJOR PENTRU BOALA CARDIACA ISCHEMICA

Romanian Medical Journal | Vol. LXII, No. 1, Year 2015

ISSN 1220-5478 | e-ISSN 2069-606X
ISSN-L 1220-5478
DOI: 10.37897/RMJ

ICMJE- Recommendations

Read the Recommendations for the Conduct, Reporting, Editing, and Publication of Scholarly work in Medical Journals.

Promoting Global Health

Alexandru Chiţu and Ioan Bradu Iamandescu

REZUMAT

Evidenţierea de către Friedman şi Rosenman a tipului comportamental A, ca factor major de risc pentru apariţia şi agravarea evoluţiei infarctului miocardic, a constituit un prim şi decisiv pas pentru statuarea rolului favorizant al factorilor psihosociali în etiopatogenia CHD. Ulterior, faptul că acest tip comportamental a fost evidenţiat şi în alte boli psihosomatice (şi chiar la unii subiecţi sănătoşi) a condus la nevoia de a găsi alte variabile psihologice – de personalitate, în special – asociate tipului A şi având o valoare predictivă argumentată convingător de numeroase studii epidemiologice şi experimentale. În ultimele două decenii a fost evidenţiată prezenţa la unii purtători ai tipului A – care au prezentat manifestări clinice şi de laborator ale bolii coronariene (inclusiv explorări angiografice sau determinări computerizate ale debitului coronarian) – prezenţa constantă, în grade variabile, a unui complex de trăsături emoţionale care stau la baza unei agresivităţi crescute: ostilitatea (cognitivă şi/sau comportamentală), furia – în special interiorizată (anger-in) şi ruminaţia supărării. Aceste variabile psihologice au drept corespondent, în planul corelatelor somatice, o hiperreactivitate vasculară crescută la hormonii de stres (în special catecolaminele şi cortizolul), având ca rezultat creşterea colesterolului plasmatic, a consumului de oxigen miocardic, a agregabilităţii plachetare etc. În esenţă, trăsăturile agresive, frecvent exprimate în cazul numeroaselor distresuri „colecţionate“ de posesorii tipului A, supun miocardul la presiunea modificărilor fiziopatologice specifice dezlănţuirilor agresive.

Cuvinte cheie: tipul comportamental A, ostilitate, furie interiorizată, infarct miocardic

Full text | PDF

Alexandru Chiţu

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners

SELECT ISSUE

Indexed

HIGHLIGHTS

Partners